Nestea cu zuzu

Nu te plac,nu ma placi...punct!Asa ne-am vorbit din ochi prima data...si asa am respins ideea de a putea construi ceva...!Se pare insa ca Domnul a avut alt plan cu noi.Fara sa ne dam seama,de la nimic,a inceput totul.De la nimic,s-a construit un univers,lumea noastra.
Lumea noastra?hmmm
Doi copiii mari,cu inghetata nestea in mana.Cam asa ...deseneaza mintea mea,tabloul cu momentele in care noi ne simtim cel mai bine.
Impreuna am invatat sa ne bucuram si sa pretuim lucrurile simple care dau atata gust emotiilor.
Uitam de noi atunci cand vorbim...vorbim cu tacerea dintre noi,lasand in urma atatea cuvinte ce ne descriu asa cum putini stiu sa o faca.Iubesc marea,urasti plaja....iubesti drumetiile,iubesc patul:))...sunt indragostita de ideea de feminitate,tu iubesti tot ceea ce nu tine de feminitate,visezi ....mai mereu...visezi si pentru mine,eu insa ma ocup de trezire....,dormi mult,eu stau treaza tot timpul:))....iubesc literatura,dar tu iubesti informatica,iubesc uneori tocurile..si tu...iubesti tocurile atat timp cat nu te incalta ele pe tine..si tu pe ele niciodata,si daca nu le-ai vedea la mine,parca ar fi si mai bine,nu?
Dupa ce ne certam,ne iubim si mai mult.... ne dam telefon aproape plangand...sau ne scriem pe mess...cuvinte atat de frumoase de parca am pleca dincolo.
Natural de ciudata e relatia noastra,natural de roz sunt gandurile noastre,natural de albastru vedem viitorul nostru...natural pentru ca traim prin naturalul a ceaa ce se numeste sentimente de prietenie pure.
Iubim sa ne iubim asa cum suntem,iubim sa fim in sinceritate tot timpul,iubim sa ne trezim dimineata si sa ne povestim ce am visat,sa transformam apoi visele in realitate,si sa plecam spre alta lume..mai colorata decat cea in care traim,pentru ca noi o visam asa.
Si cand ne apuca, ne punem un film de dragoste,si plangeem ascunse de negrul camerei,si apoi visaaaam trei zile...'poate,poate,zuzu...vine fat-frumos,vine vine..''
Astazi 1 an......te iubesc zuzu...si Ii multumesc Domnului pentru binecuvantarea pe care mi-a dat-o prin prietenia noastra,si iti multumesc tie..pentru ca ma asculti si pentru ca ai incredere in mine,asa cum si eu am in tine.Multumesc pentru ca impreuna construim,si atunci cand obosesti ....imi spui sa te astept ca sa nu contruiesc nimic singura.
1 an...tot mai mult,nimic mai putin!

P.s......maine sa-mi iei un nestea.....ok?
P.s.s.........ah....de fructe de padure
P.s.s.s........si sa imi amintesti sa iau baterii la aparat
P.s.s.s.s.......siiiiiii nu uita sa mai colorezi partea aia cu 'nunta noastra',mai multa emotie acolo,pare cam sec:)),mai multe detalii,si ramane roz cu alb...gata!
P.s.s.s.s.s......si gata inca un p.s............zuzu DA VOLUMUL LA MAXIM...LA TELEFON!
P.s.s.s.s.s.s..........ufff..cred ca am spus tot...
P.s.s.s.s.s.s.s.........NUU.....te iubesc suri'

In cinstea pianului din mansarda veche

Vantul m-a condus spre mansarda veche de pe plaja absorbita de atata galben dubios de nisipos.Rochia mea vaporoasa danseaza de bucuria revederii tale,oglinda a visului meu.

Urc scarile de lemn,ce tremura in surdina...si stiu ca te voi regasi acolo,absorbit de muzica,de note,de ganduri pe care le canti mereu ascultand pianul.E gol in mintea mea,emotia mi-a zdrobit bataia inimii,recunosc usa,dar mi-e teama sa o deschid,mi-e teama ca o sa ma cuceresti a mia oara..pian al trairilor mele.

Am ezitat cateva secunde..acolo in fata usii de un lemn aproape transpira.Cu alb in privire, am deschis lumea...universul aerului meu...esti aici, te-am gasit suflet cald in mine, crescut cu dragoste puerila.

M-am descaltat de ganduri tulburatoare,si in picioarele goale de nerabdare, am dansat spre tine.Priveai in gol,dar mi-ai surprins ochii inlacrimati de setea sufletului tau...defapt priveai in adancul meu atat de absorbit de ceea ce regaseai acolo.Ai simtit nevoia sa ma iei in brate,sa ma strangi intr-o unire inocenta,dar te-am oprit prin tacerea ochilor mei stinsi,eram acolo sa ma-ncalzesti cantandu-mi usor,ca sa ma poti mangaia cu notele melodiei noastre,si apoi sa ne inaltam sufletele in noi.

Ma urci,ma umplii de un fior placut pian alb din mansarda veche a visului meu.

Nu-mi mai pasa...inchid ochii si dansez in varful picioarelor,ce se-mpiedica in rochia prea lunga,si uda de saratul marii,dar ma simt bine, caci pianul m-a luat la dans pe ritmul vantului de-afara,vant,ce atinge usor valurile,intimidate de soapta rostita in tine.

Si da....pianul canta magulit de atingerea mainilor tale,ce parca nici nu ating clapele,ci doar se prefac in nebunia lor.

Doar marea...doar timiditatea cerului,doar cantecul pianului nostru acompaniat de valurile sparte in gol,doar dansul nostru prin care ne inaltam unul pe celalalt usor in zbor,doar fiorul cumplit de viu din cuvintele rostite in noi,doar ochii nostrii ce se priveau insetati de-atata muzica a sufletului,doar tu,doar tu...eu si pianul.

Mai stai

MAI STAI

Am venit.Ai plecat,scuturand frunze reci de mai,
Am plecat.Ai venit sa ceri cenusa zilelor de rai,
Am visat.Te-ai trezit vazand o lume fara de fiori,
M-am trezit.Ai visat,o lume larga,plina de noi doi.

Ai zburat.Eu am stat,s-astept focul lunii mai,
Am zburat.Tu ai stat,citind din norii negrii albi,
Te-am visat.M-ai visat,visand la cerul mintii mele,
Ne-am iubit.Ne-au urat,si astazi stam in lacul mintii noastre.

Multumesc....

O singura minte,un singur oras,o singura strada,aglomerata de 1000 de ganduri pe secunda!!As incerca sa fac o intersectie,dar mi-e teama de celelalte 1000 de ganduri cu care ma voi intalni la rascruce!
Asa ca imi anesteziez putin simturile,si apoi le las sa cada pe cimentul metalic,oricum...nu mai simt nimic,ma las purtata de vantul aspru,de care paradoxal,ma simt mangaiata,ii simt parca degetele firave,il simt acolo...aproape de aerul meu.
Ma uit in gol pasind,pe gandurile,ideile,intrebarile de altadata,pasesc scuturand orice a mai ramas,cu mainile incrucisate,si picioarele indurerate alerg sa ma adun!
M-am gasit in albastrul infinit,m-am regasit in ploaia pe care o primesc cu atata drag stand pe o banca,si asteptand sa-mi inunde fiinta in transparent,m-am regasit in verde,in oameni,in tine,m-am regasit in mine...dar cel mai tare ma doare Tata caci nu ma regasesc in Tine!Sunt asa secatuita de gandurile mele,incat ma indepartez de Tine!
Iubesc ploaia....imi linisteste universul,ma inunda in pace,si ma bucur asa de mult Tata ca astazi mi-ai dat ploaia sa pot dansa cu ea in mijlocul durerii,multumesc pentru ca ma lasi sa vorbesc cu creatia Ta,multumesc pentru ca mai presus de orice Doamne mi-ai dat ploaia ca sa te pot simti pe Tine,mai aproape de mine!
Multumesc pentru durerea pe care o simt atat de puternic lipita de simtamintele mele,pentru ca numai asa pot realiza ca efectul imediat al durerii,este schimbarea si maturitatea trairii.
Multumesc pentru ca-mi dai ploaia din infinitul albstru,pentru ca ma speli de mine,pentru ca ma faci o faptura noua,aducand soarele ce ma usuca,si apoi curcubeul ce pune culoare peste durerea mea!
Multumesc pentru refugiul pe care il gasesc in Tine,si mai presus de toate iti multumesc pentru ca ma pot ascunde in dragostea Ta nemarginita!