vineri, 26 martie 2010

Stop.Replay.

Inca o foaie pe care ma scriu, si nici macar nu stiu de ce. Nu pot sa nu recunosc ca prezentul imi pare ireal de absurd. O combinatie paradoxala intre ce a fost, si intrebarea ce va fi. Nu pot decat sa-mi aduc aminte de mine....si sa-mi repet...'dac-as fi stiut'. Treaba e ca n-am stiut. Si aici vine partea cea mai dificila. Dac-as fi stiut, ce? As fi facut ceva in plus? Poate o lacrima ascunsa in coltul inimii, dar nici ea nu cred ca ar fi izbucnit, asta de teama ca ai putea vedea-o.
Inca o pagina a vietii mele pe care ma dezvalui mie. Scriu data de azi, dar parca nu e azi, pare a fi ieri, si nu stiu cum, pare a fi si maine.
E ca si cand as avea un blocaj regizoral. Nu pot sa ma coordonez, vad aceeasi imagine iar si iar, diferenta o face numai calitatea imaginii, care se innegreste cu cat zilele pleaca mai repede. Se mai sterge un detaliu ascuns, si inca unul, vezi tu problema e defapt ca nu te mai vad asa clar precum mi-ar placea sa te vad. Doar ochii ti-i mai recunosc, sunt aceeasi. Ei nu cunosc timpul. Ochii sunt atemporali. Dar ce mai conteaza?.... Defapt aici sta problema, nu recunosc cat de mult conteaza.
Mi-ar placea sa stiu cum, dar inca nu stiu exact ce. Da, ce? Ce e in tine?
Scriu, dar stiu cat e de complicat sa nu intelegi cuvantul,doar pentru ca n-ai amintirea mainii care l-a scris... Stop. Replay

vineri, 15 ianuarie 2010

Iubirea poate, nu e ceva actual...

E din nou tacere. Poate a durat prea mult. Nu ai plecat nici o clipa insa… Ai fost si Esti aici. Mi-era teama ca n-am sa stiu sa mai iubesc 'altfel', asa cum mi-am propus. Tu m-ai linistit, mi-ai spus doar ca totul e posibil cand cerul e platforma visului meu. Mi-ai spus ca cerul ramane mereu in profunzimea lui transparenta, o explicatie a iubirii Tale.
Mi-ai mai spus sa fac ceva cand inima uita de Tine; Mi-ai spus sa privesc pe spate cerul, si sa ridic mainile spre el. Imi va parea astfel mai aproape, si spuneai Tu… voi intelege mai bine complexitatea iubirii Tale, si cat de aproape poti fi, cand Te credeam deja plecat. N-am stiut ce sa raspund, am facut doar ceea ce ai spus. Mi-am intins tarana pe tarana, si mi-am incarcat mainile cu albastrul intact. Atunci parca cerul mi-a imbratisat privirea, si am respirat pentru o clipa a gol. Am stiut ca esti acolo, langa mine, ca zambesti, si ca Voiai defapt sa inteleg mai mult.
Voiai sa inteleg ca inima e facuta sa zboare, si daca eu o invat sa zboare spre cer, va stii ca iubirea e altfel, iubirea nu e pamanteasca, iubirea e ceea ce Mi-ai spus ca pot fi, ceea ce ai spus ca pot face, iubirea sunt toate acele lucruri pe care Mi le soptesti dimineata cand ma trezesc, si toate lucrurile pe care Mi le spui cand imi stergi ochii de lacrimi. Iubirea nu e neaparat ceva actual, nu e filosofie, iubirea e simpla, iubirea e smerita, iubirea nu e prea mult sau prea putin,iubirea nu e siropoasa, iubirea nu e nimic din ce-au spus ei astazi, iubirea nu e pentru cineva anume,iubirea e pentru mine, da, si pentru ca e iubire, e si pentru tine. Iubirea sunt toate acele cuvinte pe care astepti sa le inteleg atunci cand simt ca cerul nu mai este al meu, cand simt ca esti departe, si Tu defapt ma tii in brate strans.
Tu Doamne,doar Tu imi intelegi expresia vizuala, si ma faci sa vad ceea ce ar trebui sa vad. Tot ce e departe, e defapt mai aproape decat mi-as fi imaginat, pentru ca Tu-mi aduci in fiecare dimineata visele, si-mi spui ca au potential.
Te iubesc pentru ca doar Tu ma faci sa inteleg iubirea, pentru ca doar Tu Mi-ai spus ca esti aici oricand, multumesc ca Ma tii de mana chiar acum….
Pentru ca iubirea, este o innaltare a inimii spre Tine, si cea mai scurta cale prin care pot sa ma predau in totalitate bratelor Tale…E din nou tacere, dar nu a durat prea mult, iubirea nu se masoara in timp si spatiu…..

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Cerul vietii

Cerul vietii



Daca viata si-ar stinge din soare,
Am deveni noapte de luna.
Daca viata nu ar mai echivala cu matematica divina,
Am deveni ilogic de comuni cu moartea.
Daca visele si-ar inceta creatia,
Am deveni cenusa din nisipuri.
Daca dragostea si-ar pune capat vietii,
Am desena pe inimi o vesnica tacere,absoluta.

Am deveni insa viata daca mana noastra ar atinge cerul,
Si am atinge cerul dac-am stii ca-n el se-ascunde viata.

duminică, 6 septembrie 2009

Timpul inimii mele

Timpul inimii mele
[iti scriu,traind in sunetul ei]

Cateodata inima-si canta ploaia,apoi e pace.
Alteori,e doar tacere de batai acolo sus.
Daca bataile devin mai dese,stiu,va dura o vesnicie de-o secunda,
Si stiu,secundele inimii,nu au acelasi timp.
Inima se cronometreaza dupa emotiile priviri-n interior,
Si scenariul se repeta pe acelasi ton,cand ai cel mai putin timp sa te gandesti la ele.
Mana ma preseaza sa redefinesc o lume,
Cuvintele,ne-ntelegand totusi trairea-n timpul nostru.
Cuvantul este-o simpla forma ce reda in umbra conturul inimii mele,
Ce se ascunde-n interior,e fara prea multe cuvinte.

joi, 23 iulie 2009

Maine, poate este ziua mortii tale

M-am gandit zilele astea cred, prea mult, din diferite motive, cum va fi acea clipa in care murim....iar in secunda urmatoare realizam asta? In general vorbesc cu tinerii, si mi se da acelasi raspuns,'vreau sa-mi traiesc la maxim viata, sunt prea tanar sa mor atat de curand, nu mi se va intampla tocmai mie'! Acum urmeaza alta intrebare,cati tineri pana in 25 de ani mor anual in lume, si cati nu si-au spus aceleasi lucruri? Stiu multi vor spune,nu pot trai gandindu-ma la moarte...da-mi voie sa-ti spun ca nu e vorba de asta, e vorba de cum iti traiesti viata ca sa poti fii oricand pregatit de moarte, nu gandindu-te la ea.
Cred ca tratam lucrul asta intr-un mod mai mult decat prostesc, si imi pare rau sa spun asta,dar multi dintre tineri sufera de acest sindrom de indiferenta, ceea ce nu denota altceva decat tampenie.
Te intreb pe tine, cum iti poti trai viata, doar pentru distractii de o noapte...sau pentru a-ti cumpara cutare haina, cum poti trai doar pentru a seduce, si cum poti crede ca tu vei trai o viata intreaga dupa propria placere, iar la sfarsit Dumnezeu te va lua de mana si se va bucura sa te primeasca in rai? Crezi ca totul este atat de usor? Crezi ca raiul este pentru toti? Ai impresia doar pentru ca esti tanar, si in putere, ca vei trai mai mult decat altii? Poate sa fie asa, poate sa nu fie...totusi incearca sa nu mai fii atat de redus mental, si sa-ti largesti sfera de intelegere, viata iti este data cu un scop, si intr-o anumita zi, poate chiar maine, si poate chiar tu..vei sfarsi. Poti fi sigur ca nu vei muri? Nu, nu poti, asta demonstreaza celor ce se cred stapani pe vietile lor, ca nu au dreptate. Dumnezeu este in control. Ma indigna ideea pe care mass-media o prezinta. O persoana oarecare, moare..nu stiu cum se face ca la stiri ne este prezentata ca o certitudine ideea ca acea persoane este deja in rai. Cata superficialitate, cum putem noi stii ca o cutare vedeta, sau o persoana oarecare a ajuns in rai? De ce nu ni se spune de nimeni ca a ajuns in iad? Crezi ca toti din cei care au murit pana acum, sunt in rai?
Cum va fi acel moment in care vei realiza ca esti mort? Esti tu gata sa stai fata in fata cu Dumnezeu? Daca da, Dumnezeu te va intreba, cu ce L-ai onorat pe Pamant?
Sa nu crezi ca viata se rezuma doar la distractie, si stiu ca multi dintre voi ironizati mesajul, imi pare rau sa spun ca e prostia voastra...Nu astepta raiul, daca nu incepi inca de pe Pamant sa-ti lasi inima modelata de Dumnezeu..si nu uita, faptele bune nu te duc in rai, doar o viata dupa voia Lui,si traita asa cum El iti cere, iti va croi drumul spre vesnicie!
Maine, poate e ziua mortii tale....Esti pregatit pentru acel moment?

Culoarea vantului


Culoarea vantului


Plange si marea,lacrimi de valuri stropesc nepasarea?
Tipa pescarusii,voci de mutenie-mi lovesc cugetarea,
Ploua cu zile,orele fug far' o clipa cu tine,
Visul e-n vise,visele nu zboara mai departe de mine.

Ochii ingheata acea ultima clipa de tine,
Cerul intreaba,norii deseneaza un zambet de vise,
Plange si marea,voci de mutenie-si traiesc despartirea..
Mana se-opreste,soarele se curge,culoarea vantului ma mangaie cu tine.

miercuri, 17 iunie 2009

Unsprezece lucruri pe care ar trebui sa le stii despre mine

Unsprezece lucruri pe care ar trebui sa le stii despre mine


-Imi place sa las ce e mai bun pentru sfarsit
-De multe ori as vrea sa ma privesc de la spate,si sa pot face cunostinta cu mine.
-Imi place sa tac (asta nu inseamna ca nu vorbesc destul)
-Iubesc convorbirile non-verbale,dialogul cu omul care ajunge sa inteleaga gandul
meu nerostit
-Nu sunt punctuala pentru ca am parul ondulat..(si ar trebui sa mai spun ca ma sfideaza)
-Imi place sa-mi iubesc pisica,dar cel mai mult iubesc cand ma iubeste ea..
-Imi place sa spun ca nu sunt facuta din tarana,ci din sentimente,din dragostea a doi oameni,care sunt mangaiere si binecuvantare pentru mine,parintii mei.
-Sunt dependenta de Dumnezeu
-Personajul din literatura universala care asimileaza o buna parte din personalitatea mea,este Elisabeth Bennet(Jane Austen-Mandrie si Prejudecata).Visez ca ea la o dragoste diferita.
-Nu-mi place sa fac complimente gratuite
-Sotul meu va fi cel caruia ii voi deschide la momentul potrivit,cerul inimii mele,asta pentru ca-mi doresc ca el sa vada in infinit prin mine.Imi place sa cred ca eu voi fi cerul deschis,iar el va fi mana care-mi va prinde norii.
-Si pentru ca-mi place sa ma contrazic adesea(ceea ce nu e tocmai un fapt de admirat),voi spune si un al doisprezecelea lucru despre mine.Eu sunt eu,pentru ca mai intai m-a descoperit Dumnezeu,parintii,apoi prietenii,m-a descoperit scrisul,da scrisul,asteptarea,dorul,si nu in ultimul rand m-a descoperit acel cineva pe care-l citesti acum…


Semnat,Eu.
si totusi mai e cineva acolo…